Despre tunsori si moda

Dilemele Xelei

Am revenit dupa o lunga absenta – de fapt mai multe absente, de diverse tipuri. Fiind dornica de schimbari, as vrea sa ma tund cumva, mai altfel… Problema este ca am constatat ca mai toata lumea a inceput sa se tunda la fel, sa fie la „moda”. Intamplator, imi place noul look – sau mai vechiul… – dar nu vreau sa fiu la fel ca toata lumea. Nu stiu ce sa fac, cum sa ma tund. As avea nevoie de idei de tunsori simpatice, mai originale dar nu pretentioase.
Ca lucrurile sa fie si mai complicate, coafeza mea a disparut din orizontul meu. Nu stiu unde si la cine sa merg, mai ales ca am constatat ca in general coafezele nu sunt dornice sa incerce lucruri noi, parca in fiecare sezon invata sa tunda numai intr-un fel, considerat ca fiind de bon-ton, si nu vor sa faca altceva. Daca totusi isi iau inima in dinti si incearca nu le iese. Niciodata nu am inteles aceasta atitudine. Ar fi fost de asteptat ca dimpotriva, coafezele – „hair stilistii” ca sa fim in pas cu timpurile – sa fie primii care sa doreasca sa realizeze tunsori originale. Dar se pare ca, dimpotriva, ei sunt cei mai reticenti la nou.

Creme ecologice

Zise Xela…

Ma intreb daca exista conceptul de crema ecologica/bio. Adica crema care sa fie naturala 100% si produsele din care se face sa fie si ele crescute “natural”. Sincer, nu prea cred ca sunt astfel de lucruri. Poate ca unele creme au mai putine substante chimice decat altele, dar nu cred sa fie vreo crema care sa fie numai din plante.

Crema cu colagen – crema minune?

Dilemele Xelei…

Acum cateva zile mi s-au povestit o groaza de lucruri frumoase despre crema cu colagen. Voi enumera numai cateva dintre cele ce mi s-au spus:
– este o crema naturala, deoarece colagenul se extrage fie din plante, fie din animale
– este foarte bine tolerata de piele si se absoarbe imediat din acelasi motiv – ca este naturala
– dupa numai cateva aplicari se pot vedea rezultatele deoarece reechilibreaza foarte usor nivelul de umezeala al pielii
– reduce ridurile
si altele.

In plus, cica nici nu costa asa de mult, iar efectele sunt sigure.

Inca nu am incercat. Intentionez sa vad cum merge. Oare asa o fi?

Poate ca am intrat intr-o zodie favorabila?

Imi pare rau ca am lipsit atata de pe blog. Am fost plecata si in curand o sa povestesc despre ceea ce am vazut si sesizat prin alte parti ale lumii. Acum poposesc putin in vizita la Miranda pentru a va spune ca in ultimele zile am tot intrat prin magazine si am fost surprinsa.
Mi s-a parut ca in majoritatea locurilor unde am intrat personalul a fost dragut. Mi s-au parut deschisi, atenti in mod sincer fata de clienti, prietenosi cum nu mi s-au mai parut de mult vanzatoarele din Bucuresti, si dornici sa ajute. Lucrul asta nu m-ar fi pus pe ganduri, as fi spus ca sunt si oameni draguti pe lume chiar si printre vanzatori, dar mi s-a intamplat in multe magazine, cum ar fi la Flo & Jo, Heliotrop, GazIt – in fine, in destul de multe locuri…
Speranta mea este ca se schimba atitudinea romanilor fata de ceilalti in mod profund. S-ar putea insa sa fie numai o modificare de atitudine in sfera serviciilor si comertului datorita faptului ca lumea nu mai cumpara atat de mult si atunci sunt fortati sa retina si sa stimuleze sa cumpere pe cei care intra in magazine… Probabil ca aceasta din urma este situatia, daca nu a fost pur si simplu o intamplare – am intrat eu in locuri unde oamenii sunt draguti. Din pacate, este posibil ca aceasta sa fie de fapt realitatea.
Totusi, inca mai sper…

Despre cum ma simt in magazinele de pe Magheru

magheruIn ultima vreme nu am mai intrat deloc in magazine din lipsa de timp, dar si din lipsa de nevoi specifice. Ieri insa am avut 2 ore la dispozitie, asa ca am decis sa intru in magazinele de pe Bd. Magheru, sa vad ce mai este nou, care sunt „noile colectii”. Sincera sa fiu, regret ca am facut acest demers. Lucrurile nu se schimba deloc in bine. Iata numai cateva argumente:

– in continuare angajatii magazinelor nu au invatat sa salute pe clientii care intra. Unii nici nu stiu sa raspunda la salut.

– designul interior este neschimbat, anost de cele mai multe ori si nu faciliteaza „vizionarea” produselor

– produsele sunt scumpe si de calitate indoielnica. Desigur ca am gasit si lucruri care mi-au placut ca design. Prin urmare le-am cercetat mai inadeaproape. Toate erau extrem de scumpe. De exemplu, pantofi care in Europa ar costa 60-80 de euro aici costa 100-125. Camasi care in Statele Unite ar costa 20-40 de dolari, aici costa 70… Calitatea materialelor este de cele mai multe ori proasta (dupa standardele mele).

Pana la urma aceasta situatie imi convine. O sa caut sa cumpar mai multe produse din strainatate – unde pe langa avantajul pretului, am la dispozitie si produse de calitate mai buna, dar si o diversitate mai mare de cele mai multe ori.

De principiu, mi se stupid sa mergi in strainatate pentru shopping si nu incurajez aceasta alternativa. Dar daca se merge in strainatate pentru turism sau business, devine obligatorie vizitarea magazinelor pentru schimbarea garderobei.

Moda, gust si oferta

Modul in care cineva se imbraca este consecinta a negocierii intre ceea ce „se poarta”, ceea ce ne place si ceea ce putem gasi in magazine. Fiecare persoana are o ierarhizare diferita a acestor criterii, de care tine seama si atunci cand isi alege ce sa isi cumpere de imbracaminte (sau incaltaminte, ca accesorii etc.), si atunci cand „evalueaza” pe altcineva din punct de vedere al modului in care este imbracat (respectiv incaltat etc.)

De ceva vreme ma tot gandeasc care sunt relatiile dintre cele 3 elemente. De exemplu, in magazine se aduc lucruri care sunt la moda, sau care se constata ca plac oamenilor? Moda este rezultat al gusturilor indivizilor? O anumita persoana apreciaza ceva (ii place) pentru ca vede ca este la moda? Nu am ajuns la nici un raspuns in privinta acestor intrebari, si nici nu cred ca se poate ajunge fara un studiu sociologic.

Un alt fapt care ma intriga este ca nu imi pun aceste intrebari cand ma duc la cumparaturi. Se pare ca eu am un GPS (ca tot este la moda 🙂 ) intern care imi spune cu destula siguranta ce sa imi cumpar. Ca o divagatie – eu imi cumpar in principal ceea ce imi place, dar desigur ca si celelalte doua aspecte ma influenteaza… Intrebarile de mai sus imi sunt ocazionate de fiecare data cand merg in provincie sau in strainatate. Am constatat ca in orasele in care lumea (in speta femeile) se imbraca urat si magazinele sunt pline de lucruri groaznice. Si reciproca mi se pare adevarata.

De exemplu, recent m-am intors de la Galati. Acolo lumea se imbraca frumos, am vazut chiar si doamne in varsta imbracate ingrijit, asortat si adecvat dupa gusturile mele, cu haine chiar noi, tinand cont ca preturile erau destul de mari si localitatea nu este foarte prospera in prezent. In schimb la Humor, de exemplu, am fost ingrozita si de ce am vazut pe strada si de ce este in magazine.

Cadouri pentru barbati

Cred ca nimeni nu trebuie sa se planga de marea varietate de produse care sunt oferite pe piata pentru femei. Poti gasi pentru toate gusturile, poti sa pui (aproape) orice criteriu de selectie. Pana la urma tot se gaseste ceva. Iar daca este sa vorbim de cadourile pentru femei – sigur este acolo un produs care se potriveste perfect pentru ocazie. Inspiratie trebuie, si cateodata putina rabdare…

In ceea ce priveste insa produsele pentru barbati, situatia este alta. Magazinele pentru barbati sunt mai terne, mai mici, cu o gama mult mai mica de produse. De altfel si modelele sunt mult mai putine, nu prea sunt multe elemente „fantezii”. Iar atunci cand trebuie sa cumperi un cadou (special cat de cat) pentru un barbat – dezastru…

Daca nu ai inspiratie si vrei sa vezi cam ce se gaseste, evident, te duci pe Google. Fie ca se cauta in romana sau in engleza, sugestiile oferite sunt aceleasi: bauturi „fine”, tigari de foi, accesorii „pentru baut”, stilouri si pixuri fitoase, ceasuri si mai fitoase si cam atat…  Mi-am intrebat si prietenii „Ce anume se poate da cadou ca sa ii faca placere, sa fie special?”.

Raspunsul primit a fost un gadget. Am cautat si din astea – cam bate vantul si in acest sector. Oare cine are nevoie de un alt GPS? De un alt device la calculator? De un al doilea exemplar din cine stie ce nazbataie pe care nici nu prea o foloseste?

Solutia ar sta in personalizare – sa gasesti obiectul potrivit pentru un moment / o situatie anume. Din pacate originalitatea nu poate sta in obiectul in sine ci in modul de prezentare, in construirea unei povesti in spatele cadoului. Ar fi simpatic sa putem face tot timpul asa, pentru ca si barbatii sa aiba parte de surprize placute. Sau poate sa ne apucam de tricotat? S-ar putea sa fie o solutie mai viabila decat magazinele…

Despre bijuterii cu amaraciune

De fapt, nu este vorba de bijuterii, ci despre Meli Melo (tot implinesc 10 ani in Romania). Cand au aparut primele magazine Meli Melo eram foarte incantata. Mi se parea ca au modele cu totul diferite fata de ceea ce se gasea in oras in momentul respectiv. Cred ca cel mai mult mi-a placut ca foloseau materiale naturale si neconventionale pentru bijuterii… In ultimii ani insa acest lucru aproape a disparut. Mi se pare ca nu prea este nici o diferenta intre ceea ce propun ei si multe altele magazine nou aparute… Iar plasticul domneste in toata oferta, desi daca ai rabdare si noroc poti sa mai gasesti cate ceva putin altfel… In general insa, sunt dezamagita de evolutia lor.

Sunt cu atat mai dezamagita, cu cat misiunea lor este „Explorăm universul feminin şi dezvoltăm personalitatea femeii moderne prin provocările modei. Oferim femeii frumuseţe, rafinament, eleganţă şi dinamism prin produsele şi serviciile noastre.” Poate ca reuseau sa faca asta la inceput, dar acum… Mi se pare ca sunt departe de acest deziderat nobil.

Si daca tot am ajuns la capitolul marketing 🙂 nu ma pot abtine sa nu impartasesc faptul ca domnisoarele din magazine sunt exasperante prin atentia pe care ti-o dau. Ca sa fiu corecta, acum este ceva mai bine… Insa politica companiei pare sa fie sa intampine clientii cu zambetul pe buze, sa le satisfaca dorintele, sa ii consilieze si sa ii ajute in toate pentru a stimula vanzarea. Intentii foarte nobile si politica foarte buna. Partea proasta, mi se pare mie, este modul in care o fac. Era chiar enervant cand auzeam brusc o voce cam sparta, nenaturala, care se forta sa imi zambeasca si sa ma omoare cu atentia… Cum spuneam, acum este ceva mai bine. Mai au insa de lucrat pe partea asta…

PS: Magazinul online MeliMelo contine o gama mai bogata de produse, mi se pare mie. Unele chiar mai simpatice decat in magazine (din motivele aratate intru la ei din ce in ce mai rar, deci pot sa ma insel…) Pacatul cu magazinele online este ca nu poti pune mana pe produse. Ori mie mi se pare ca bijuteriile trebuie sa iti vorbeasca, sa le simti ca sa poti decide daca ti se potrivesc sau nu…

Despre genti sau despre noi?

Iubesc gentile! Nu imi plac gentile la moda, imi plac gentile ciudate, haioase si originale. Desigur, este vorba de un anumit fel de „ciudat”… Imi plac gentile unicat. Urasc gentile Louis Vuitton , nu pentru ca sunt „fitoase” ci pentru ca sunt banale si urate dupa standardele mele…

Prin urmare, imediat sesizez o geanta simpatica sau modificari in gustul public vis-a-vis de genti. Asa ca am sesizat si ca in prezent „trebuie” sa se tina gentile cu „delicatete” agatate pe antebrat. Si am sesizat si pozitia suava a mainii. Mi se pare extrem de caraghioasa si nenaturala… Chiar nu inteleg de ce femeile accepta sa se conformeze la astfel de lucruri. Ce le aduce pana la urma aceasta atitudine?!

Fara exceptie, toti cunoscutii mei (si femei si barbati), rad de acest lucru. Mai mult, 2 dintre prieteni au sesizat ca aceasta atitudine a mainii a generat si cresterea cu totul nefeminina a dimensiunilor ceasurilor de la mana si a bijuteriilor care acum se aglomereaza pe acea mana. S-au distrat si ei teribil si nu va spun ce parere proasta au despre acele femei…

 

In plus, nici macar nu este ceva original. Japonezele dintotdeauna poarta asa gentile. La ele am sesizat cat de caraghios este cu multi ani in urma, cand am inceput sa calatoresc prin lume. Insa la ele nu ma deranjeaza, oricum au un mers destul de aparte, se imbraca aiurea si au niste combinatii coloristice care ma termina… Deci intreg ansamblul la ele are sarm pentru ca este ciudat.

In cazul romancelor insa nu gasesc nici o explicatie. Poate imi spune cineva DE CE…?

PS: Multumesc Mirandei ca m-a luat pe blog! Salut tuturor „contribuabililor”.