Despre tunsori si moda

Dilemele Xelei

Am revenit dupa o lunga absenta – de fapt mai multe absente, de diverse tipuri. Fiind dornica de schimbari, as vrea sa ma tund cumva, mai altfel… Problema este ca am constatat ca mai toata lumea a inceput sa se tunda la fel, sa fie la „moda”. Intamplator, imi place noul look – sau mai vechiul… – dar nu vreau sa fiu la fel ca toata lumea. Nu stiu ce sa fac, cum sa ma tund. As avea nevoie de idei de tunsori simpatice, mai originale dar nu pretentioase.
Ca lucrurile sa fie si mai complicate, coafeza mea a disparut din orizontul meu. Nu stiu unde si la cine sa merg, mai ales ca am constatat ca in general coafezele nu sunt dornice sa incerce lucruri noi, parca in fiecare sezon invata sa tunda numai intr-un fel, considerat ca fiind de bon-ton, si nu vor sa faca altceva. Daca totusi isi iau inima in dinti si incearca nu le iese. Niciodata nu am inteles aceasta atitudine. Ar fi fost de asteptat ca dimpotriva, coafezele – „hair stilistii” ca sa fim in pas cu timpurile – sa fie primii care sa doreasca sa realizeze tunsori originale. Dar se pare ca, dimpotriva, ei sunt cei mai reticenti la nou.

Creme ecologice

Zise Xela…

Ma intreb daca exista conceptul de crema ecologica/bio. Adica crema care sa fie naturala 100% si produsele din care se face sa fie si ele crescute “natural”. Sincer, nu prea cred ca sunt astfel de lucruri. Poate ca unele creme au mai putine substante chimice decat altele, dar nu cred sa fie vreo crema care sa fie numai din plante.

Crema cu colagen – crema minune?

Dilemele Xelei…

Acum cateva zile mi s-au povestit o groaza de lucruri frumoase despre crema cu colagen. Voi enumera numai cateva dintre cele ce mi s-au spus:
– este o crema naturala, deoarece colagenul se extrage fie din plante, fie din animale
– este foarte bine tolerata de piele si se absoarbe imediat din acelasi motiv – ca este naturala
– dupa numai cateva aplicari se pot vedea rezultatele deoarece reechilibreaza foarte usor nivelul de umezeala al pielii
– reduce ridurile
si altele.

In plus, cica nici nu costa asa de mult, iar efectele sunt sigure.

Inca nu am incercat. Intentionez sa vad cum merge. Oare asa o fi?

Poate ca am intrat intr-o zodie favorabila?

Imi pare rau ca am lipsit atata de pe blog. Am fost plecata si in curand o sa povestesc despre ceea ce am vazut si sesizat prin alte parti ale lumii. Acum poposesc putin in vizita la Miranda pentru a va spune ca in ultimele zile am tot intrat prin magazine si am fost surprinsa.
Mi s-a parut ca in majoritatea locurilor unde am intrat personalul a fost dragut. Mi s-au parut deschisi, atenti in mod sincer fata de clienti, prietenosi cum nu mi s-au mai parut de mult vanzatoarele din Bucuresti, si dornici sa ajute. Lucrul asta nu m-ar fi pus pe ganduri, as fi spus ca sunt si oameni draguti pe lume chiar si printre vanzatori, dar mi s-a intamplat in multe magazine, cum ar fi la Flo & Jo, Heliotrop, GazIt – in fine, in destul de multe locuri…
Speranta mea este ca se schimba atitudinea romanilor fata de ceilalti in mod profund. S-ar putea insa sa fie numai o modificare de atitudine in sfera serviciilor si comertului datorita faptului ca lumea nu mai cumpara atat de mult si atunci sunt fortati sa retina si sa stimuleze sa cumpere pe cei care intra in magazine… Probabil ca aceasta din urma este situatia, daca nu a fost pur si simplu o intamplare – am intrat eu in locuri unde oamenii sunt draguti. Din pacate, este posibil ca aceasta sa fie de fapt realitatea.
Totusi, inca mai sper…

Despre cum ma simt in magazinele de pe Magheru

magheruIn ultima vreme nu am mai intrat deloc in magazine din lipsa de timp, dar si din lipsa de nevoi specifice. Ieri insa am avut 2 ore la dispozitie, asa ca am decis sa intru in magazinele de pe Bd. Magheru, sa vad ce mai este nou, care sunt „noile colectii”. Sincera sa fiu, regret ca am facut acest demers. Lucrurile nu se schimba deloc in bine. Iata numai cateva argumente:

– in continuare angajatii magazinelor nu au invatat sa salute pe clientii care intra. Unii nici nu stiu sa raspunda la salut.

– designul interior este neschimbat, anost de cele mai multe ori si nu faciliteaza „vizionarea” produselor

– produsele sunt scumpe si de calitate indoielnica. Desigur ca am gasit si lucruri care mi-au placut ca design. Prin urmare le-am cercetat mai inadeaproape. Toate erau extrem de scumpe. De exemplu, pantofi care in Europa ar costa 60-80 de euro aici costa 100-125. Camasi care in Statele Unite ar costa 20-40 de dolari, aici costa 70… Calitatea materialelor este de cele mai multe ori proasta (dupa standardele mele).

Pana la urma aceasta situatie imi convine. O sa caut sa cumpar mai multe produse din strainatate – unde pe langa avantajul pretului, am la dispozitie si produse de calitate mai buna, dar si o diversitate mai mare de cele mai multe ori.

De principiu, mi se stupid sa mergi in strainatate pentru shopping si nu incurajez aceasta alternativa. Dar daca se merge in strainatate pentru turism sau business, devine obligatorie vizitarea magazinelor pentru schimbarea garderobei.

Moda, gust si oferta

Modul in care cineva se imbraca este consecinta a negocierii intre ceea ce „se poarta”, ceea ce ne place si ceea ce putem gasi in magazine. Fiecare persoana are o ierarhizare diferita a acestor criterii, de care tine seama si atunci cand isi alege ce sa isi cumpere de imbracaminte (sau incaltaminte, ca accesorii etc.), si atunci cand „evalueaza” pe altcineva din punct de vedere al modului in care este imbracat (respectiv incaltat etc.)

De ceva vreme ma tot gandeasc care sunt relatiile dintre cele 3 elemente. De exemplu, in magazine se aduc lucruri care sunt la moda, sau care se constata ca plac oamenilor? Moda este rezultat al gusturilor indivizilor? O anumita persoana apreciaza ceva (ii place) pentru ca vede ca este la moda? Nu am ajuns la nici un raspuns in privinta acestor intrebari, si nici nu cred ca se poate ajunge fara un studiu sociologic.

Un alt fapt care ma intriga este ca nu imi pun aceste intrebari cand ma duc la cumparaturi. Se pare ca eu am un GPS (ca tot este la moda 🙂 ) intern care imi spune cu destula siguranta ce sa imi cumpar. Ca o divagatie – eu imi cumpar in principal ceea ce imi place, dar desigur ca si celelalte doua aspecte ma influenteaza… Intrebarile de mai sus imi sunt ocazionate de fiecare data cand merg in provincie sau in strainatate. Am constatat ca in orasele in care lumea (in speta femeile) se imbraca urat si magazinele sunt pline de lucruri groaznice. Si reciproca mi se pare adevarata.

De exemplu, recent m-am intors de la Galati. Acolo lumea se imbraca frumos, am vazut chiar si doamne in varsta imbracate ingrijit, asortat si adecvat dupa gusturile mele, cu haine chiar noi, tinand cont ca preturile erau destul de mari si localitatea nu este foarte prospera in prezent. In schimb la Humor, de exemplu, am fost ingrozita si de ce am vazut pe strada si de ce este in magazine.