Dincolo de frumusete

704_floare_iris_poze_flori1Dincolo de frumusete, este ideea de beauty. Beauty e vechi de cand lumea si are o inflorire nespusa mai ales cand cadem prada tentatiilor culinare sau stresului. In toate cazurile, cand derivam de la calea cea dreapta (fara tente moraliste sau religioase), avem momente de remuscare, de regrete, de intoarcere la beauty – adica la salon.
Ce poate face un salon? Acolo poti gasi, contra-cost, persoane care sa iti ridice moralul si respectul de sine: te maseaza, te penseaza, te vopsesc, de coafeaza, iti fac manichiura, te coconesc (in sensul de cocoon, nu de madama). Cat de bine poate fi… si cat de artificial! Departe, de fapt, de afisele frumos colorate cu flori care iti aduc natura prelucrata la borcan, in creme minune anti-rid…
Sunt clienta de saloane. Le ador. Ma simt rau la propriu cand am cate o saptamana in care nu ajung sa ma aranjez. Daca nu am manichiura facuta, ma dor unghiile. Daca nu sunt coafata, am senzatia ca sunt o ciuma plimbatoare prin traficul din Bucuresti.
Este asta paranoia? Nu cred. Este normalitate.
Problema este ca normalitatea vine acum din frustrare. Mama imi spunea ca in anii 80, prietenele ei mergeau la coafor pe principiul „fir-ar a naibii de viata, macar sa ma aranjez si eu, daca sotul meu e asa si pe dincolo!”. Acum, frustrarea s-a schimbat: este legata de job, de iluzii despre amor scufundate in Groapa Marianelor, despre amaraciune legata de pozitia sociala etc. Tot frustrari sunt. Iar beauty tot o premiere ramane, ca in anii 80, cand se numea comunist „infrumusetare”.
Toate revistele ne indeamna sa traim sanatos, riguros, in mod regulat. Numai ca nu reusim. Ramanem, majoritatea dintre noi, in varianta sinusoidala, cu urcusuri si coborasuri. Asa cred ca a aparut notiunea de beauty: din nevoia de a colora viata, nu pentru ca frumusetea ar avea nevoie de artificii. Si pentru ca, vorba sloganului si cum am spus pe blog, meritam… nu-i asa?

Anunțuri

3 păreri la “Dincolo de frumusete

  1. Parul mi-l aranjez singura, si de obicei sta foarte bine. Pentru ca e salbatic si tineresc. Urasc ideea de salon si de frumusete artificiala si incerc sa le evit. Nu imi plac pozele si nu as accepta sa modifice cineva o poza de-a mea (sa o ajusteze). Am un corp frumos datorat multor ani de sport, sport facut din placere nu din obsesie. Arat mai tanara decat sunt desi folosesc o singura crema. Mi se spune ca sunt frumoasa. Nu draguta, nu simpatica, ci frumoasa. Fara artificii. Chiar si machiaj folosesc putin, poate doar pt rujul rosu am o slabiciune (par negru, ten alb…) Am ten curat si evit fondurile, fardurile si alte machiaje pt fata. Ma ingreuneaza. Si cu toate astea, nu, nu am 15 ani, ci peste 20.

    Sunt eu ciudata?

  2. Nu,deloc. Doar ambitioasa si cu un fond genetic bun. Nu suntem insa toate asa. Ca daca am fi, industria de beauty nu ar mai avea musterii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s