Atitudine

Cine a fost la Paris, stie ca daca exista un paradox, este acela al coexistentei pasnice intre siluetele de viespe ale frantuzoaicelor si boulangeriile si patiseriile care iti fac cu ochiul la orice colt de strada.

Asa ca nu mica mi-a fost mirarea cand, haihuind pe Internet, am nimerit peste un blog al unei frantuzoaice cu mult peste nivelul 1 de obezitate (asta chiar este contrariant!), care spune raspicat ca stilul nu este o chestiune de marime, ci de atitudine (si aici, va jur, sunt de acord cu ea). Iar apoi, din click in click, am nimerit peste brandul Castaluna, care are modele foarte cool si un slogan care mi-a placut rau: “Moda se opreste azi la marimea 42. Cu atat mai rau pentru ea”.

Sunt totalmente contra ingrasatului, dar daca exista, militez pentru asumarea kilogramelor in plus si a placerii de a manca… cu stil . Pana la urma, nu putem fi toate papusi Barbie vii si oricum, eu cred ca Barbie este plictisitoare . P.S .Va recomand www.slabute.ro, este un site foarte simpatic si destul de corect.

Nu imi place

Gata, recunosc, nu imi place deloc moda anului… asa-zisa reinventare a anilor 80. Mi s-a parut groaznica si atunci (ma rog, eram copil, dar tot imi amintesc), insa “reinventarea” din 2009 ma oripileaza – la fel si produsele promovate in rubricile de shopping ale revistelor feminine.

De exemplu, in rubrica “Cum se construieste o garderoba cu stil” din ultimul Styler (revista e profesionista, facuta de Edipresse, care au si Elle, Avantaje si Viva), ma asteptam sa vad produse wow, ca doar este revista mall-ului Baneasa si au de unde sa aleaga…

Bleah! Nenorocirea este ca aceste produse sunt, de fapt, in magazine. Ma intreb daca le cumpara cineva…

Later edit: a innebunit lumea!

Hainele sunt in linie cu machiajul (ori invers) si iata ce am gasit in Elle France ca se poarta la Paris (adica pe podium, nu pe strada!).

Tzopenia poate fi chic, nu? Lol, mi-am raspuns singura…

I’m back

Am avut, atat eu, cat si prietenele mele, o perioada foarte plina si foarte grea. Insa totul este bine cand se termina cu bine. Si, mai ales, cand nu uiti sa iti faci timp de putina beauty, macar pentru cateva minute pe zi.
Marturisesc ca nu am mai avut timp de sala. Si ma simt cumplit de vinovata fata de mine insami… si am da gand sa ma duc zilnic sa alerg pe banda.
In alta ordine de idei, nu am prea avut timp sa mai verific noutati din zona cosmeticelor, iar prin mall-urile bucurestene nu am mai ajuns de mult, am fost plecata cam tot timpul in strainatate in ultimele saptamani.
Insa pot sa va spun ca eu, personal, in aceasta toamna port culori tari, coliere de vara care merg minunat cu pulovere simple, fuste de jean Levi’s clasice si cizme cu toc facute la comanda, alaturi de genti de designer din afara Romaniei, la preturi absolut decente. Folosesc in continuare Dr. Murad, ma machiez tot cu Dior si Natural Paris si am mereu in poseta kohlul meu Clinique. Nimic nou, doar ca am descoperit cu placere noile arome ale gelurilor de dus Yves Rocher. Sunt incantata ca am din nou timp de cate un tratament facial la doua saptamani, ca am iar timp de o cafea cu aroma de portocale si de o carte buna. Viata este facuta din mici rasfaturi, fie ca vorbim de beauty, de haine sau de orice altceva facem in timpul liber. Eu, una, planuiesc o mica evadare de cateva zile pe meleaguri mai insorite

Moda, gust si oferta

Modul in care cineva se imbraca este consecinta a negocierii intre ceea ce “se poarta”, ceea ce ne place si ceea ce putem gasi in magazine. Fiecare persoana are o ierarhizare diferita a acestor criterii, de care tine seama si atunci cand isi alege ce sa isi cumpere de imbracaminte (sau incaltaminte, ca accesorii etc.), si atunci cand “evalueaza” pe altcineva din punct de vedere al modului in care este imbracat (respectiv incaltat etc.)

De ceva vreme ma tot gandeasc care sunt relatiile dintre cele 3 elemente. De exemplu, in magazine se aduc lucruri care sunt la moda, sau care se constata ca plac oamenilor? Moda este rezultat al gusturilor indivizilor? O anumita persoana apreciaza ceva (ii place) pentru ca vede ca este la moda? Nu am ajuns la nici un raspuns in privinta acestor intrebari, si nici nu cred ca se poate ajunge fara un studiu sociologic.

Un alt fapt care ma intriga este ca nu imi pun aceste intrebari cand ma duc la cumparaturi. Se pare ca eu am un GPS (ca tot este la moda ) intern care imi spune cu destula siguranta ce sa imi cumpar. Ca o divagatie – eu imi cumpar in principal ceea ce imi place, dar desigur ca si celelalte doua aspecte ma influenteaza… Intrebarile de mai sus imi sunt ocazionate de fiecare data cand merg in provincie sau in strainatate. Am constatat ca in orasele in care lumea (in speta femeile) se imbraca urat si magazinele sunt pline de lucruri groaznice. Si reciproca mi se pare adevarata.

De exemplu, recent m-am intors de la Galati. Acolo lumea se imbraca frumos, am vazut chiar si doamne in varsta imbracate ingrijit, asortat si adecvat dupa gusturile mele, cu haine chiar noi, tinand cont ca preturile erau destul de mari si localitatea nu este foarte prospera in prezent. In schimb la Humor, de exemplu, am fost ingrozita si de ce am vazut pe strada si de ce este in magazine.

Despre genti sau despre noi?

Iubesc gentile! Nu imi plac gentile la moda, imi plac gentile ciudate, haioase si originale. Desigur, este vorba de un anumit fel de “ciudat”… Imi plac gentile unicat. Urasc gentile Louis Vuitton , nu pentru ca sunt “fitoase” ci pentru ca sunt banale si urate dupa standardele mele…

Prin urmare, imediat sesizez o geanta simpatica sau modificari in gustul public vis-a-vis de genti. Asa ca am sesizat si ca in prezent “trebuie” sa se tina gentile cu “delicatete” agatate pe antebrat. Si am sesizat si pozitia suava a mainii. Mi se pare extrem de caraghioasa si nenaturala… Chiar nu inteleg de ce femeile accepta sa se conformeze la astfel de lucruri. Ce le aduce pana la urma aceasta atitudine?!

Fara exceptie, toti cunoscutii mei (si femei si barbati), rad de acest lucru. Mai mult, 2 dintre prieteni au sesizat ca aceasta atitudine a mainii a generat si cresterea cu totul nefeminina a dimensiunilor ceasurilor de la mana si a bijuteriilor care acum se aglomereaza pe acea mana. S-au distrat si ei teribil si nu va spun ce parere proasta au despre acele femei…

 

In plus, nici macar nu este ceva original. Japonezele dintotdeauna poarta asa gentile. La ele am sesizat cat de caraghios este cu multi ani in urma, cand am inceput sa calatoresc prin lume. Insa la ele nu ma deranjeaza, oricum au un mers destul de aparte, se imbraca aiurea si au niste combinatii coloristice care ma termina… Deci intreg ansamblul la ele are sarm pentru ca este ciudat.

In cazul romancelor insa nu gasesc nici o explicatie. Poate imi spune cineva DE CE…?

PS: Multumesc Mirandei ca m-a luat pe blog! Salut tuturor “contribuabililor”.