… cand ma demachiez. Am auzit povestea asta de “n” ori. Ma uimeste de fiecare data, pentru ca inseamna, de fapt, ca doamna in cauza nu stie ca trebuie sa ne demachiem la ochi numai cu produse, fireste de ochi.

La fel, nu se da niciodata la ochi cu crema de fata, ci, fireste, de ochi. Nu neglijati ABC-ul ingrijirii, caci ridurile, iritatiile, cearcanele nu iarta!

De aceea, va rog, sa nu asculati vocile “experte” care va sfatuiesc sa va demachiati ochii cu lapte de bebelusi (!), cu lapte demachiant de fata sau cu sapun ori gel de dus, pentru ca riscati iritatii groaznice! La fel, nu va demachiati ochii cu demachiant spumant, de obicei este creat pentru fata, nu il folositi si in alte scopuri… Si, cel mai important, nu neglijati niciodata ingrijirea ochilor, a gatului si a coatelor – sunt primele zone care se rideaza.

Priviri frumoase, doamnelor!

De vreun an, ma tot imbie sa cumpar cosmetice Dior in rate (“testere, draga, originale si ieftine!”), cosmeticiana, coafeza, croitoreasa, basca un coleg de la birou, care m-a chemat soptit sa le vad, la gramada cu parfumurile tot originale si tot testere si in rate. Este un trafic incredibil in toaletele multinationalelor si in saloanele de beauty, cu “testere originale”… majoritatea, of course, Dior.

Nu are rost sa mint si sa sustin ca nu as fi picat si eu in capcana dorintei de chilipir si ca nu as fi cumparat. Desigur, I did it! Numai ca am iesit, de fapt, mai scump. In plus, efectele au fost cam zero si am dubii ca sunt chiar originale (cel putin o parte din oferta de la sacosa). Mi-a tinut insa Dumnezeu mintile sa nu imi cumpar creme, macar sa nu fac tenul praf cu cine stie ce. Colegele mele, care nu ar pune piciorul la Sephora pentru este scump, cumpara, totusi, ca disperatele parfumuri “de firma” indoielnice, la sume de nivel de Sephora… dar cu satisfactia ca ar fi mai ieftin?!?

Pe mine ma sperie, totusi, abundenta recenta de testere… si ma face sa imi pun intrebari. Asa ca m-am hotarat sa dau reject la Diorul din sacosa, caci am mai vazut eu “Dior” din asta si la Istanbul, tot din sacose…

Cosmeticiana mea mi-a povestit de curand despre fete slabe, frumoase, tinere, foarte complexate – ba ca au celulita, ba ca au vergeturi, ba ca fac riduri etc. Dermatologul meu mi-a dat detalii despre supraponderale care traiesc o veritabila drama pentru ca, desigur, au kilograme in plus. Prietena mea mi-a relatat despre colege care sunt complexate pentru ca nu au bani de nu stiu ce posete.

Pe scurt, o lume de complexate. Fara rost si fara cauza reala. Viata este atat de dificila uneori, incat acestea sunt mofturi. Si poate ca ar trebui sa avem si noi mai mult curaj, mai multa forta si mai multa iubire de sine… ca barbatii. I-ati vazut sa fie cu adevarat complexati de burta la care lucreaza din greu cu berea?!

Sursa: Chez Mazilique

La propriu. Regimul intensiv cu porc, mezeluri, ciorbe grase, sarmale, unt, dulceturi, Finetti, clatite, papanasi, mazare, fasole iahnie, rotisor si cartofi prajiti, ciocolata, cod pane, salata orientala, salata boeuf, carnati, tigai picante etc. este sursa sigura si rapida de colacei, colaci, valuri de grasime, celulita, gafaiala, amaraciune, reprosuri, of-uri…

Sa mananci sanatos este foarte greu si foarte putin la indemana… dar posibil. O reteta minunata aici. Enjoy si pofta mare!

Update: inca o reteta foarte gustoasa si ochioasa, potrivita pentru dieta, de la Easy Peasy, aici. Pofta mare, dar neaparat in combinatia cu iaurt si paine prajita (de secara, sa fie si nutritionistul fericit)!

Am intrat intamplator in farmacia City, sau cam asa – cu logo-ul mov, daca o stiti. Si ce am vazut acolo? Creme Juvena, parfumuri Burberry… un colt de Mini-Sephora. Ma intreb daca se vand totusi asemenea produse in farmacie…

Nu ma mir insa ca la Sephora serviciile o iau in jos, daca tot am amintit de ei. Noroc ca exista Douglas, unde testerul e tester si se da acasa fara sa il ceri explicit (rusinica, Sephora!). Suntem in Romania…

… luati baloane la copii! Sau cum facea rima tuciuriul de pe plaja, acoperind muzica de DJ de fite de pe nisipul din fata de la Vega. Nu despre mare, soare si Mamaia voi vorbi acum, ci despre exact acest indemn simplu, “nu dati banii aiurea”.

Am vazut ca exista bloguri in Romania folosite ca instrument de PR pentru firmele de beauty – si am tot respectul pentru agentiile care propun asemenea solutii de comunicare. Numai ca atunci cand propui creme spre testare, ar fi bine, zic eu sa: a) nu le dai ca premiu, ci onest, ca varianta tester; b) sa le dai in numar mai mare, mai multor useri, fie ca sunt sau nu, la randulor lor, bloggeri (bloggerite). Desigur, 10 creme costa mai mult ca una singura si desigur, este posibil sa ai, in acest caz, reactii negative sau comentarii critice. Dar, hei, reclama e reclama, nu? Concret, am vazut de curand un post apreciativ despre o crema de ochi Shiseido, pe un blog unde proprietara testase crema exact pe baza scenariului dezvoltat mai sus. Aprecierile erau destul de ok.

Desi nu am testat crema cu pricina prin invitatie, ci pentru ca mi-am cumparat-o, pot sa va spun ca, de fapt, din punctul meu de vedere, nu merita banii. In genere, produsele Shiseido nu merita banii, decat daca vreti produse cvasi-inofensive numai din Sephora sau Douglas. Cu 1/3 din bani, aveti efecte similare de la Avene, insa veti face shoppingul in HelpNet.

Testarea ideala de cosmeticale

Si eu sunt subiectiva, pentru ca de curand am realizat ca ma minunez de un demachiant de ochi Nivea, la un pret derizoriu, dupa ce ani de zile am folosit produse mult mai scumpe… insa la cele din plaja de preturi Shiseido, ma cam pricep. Si nu merita, multe dintre ele…

… numai ca daca as vinde acum Shiseido sau altele like, nu mi-as mai bate capul sa conving pe unele ca Miranda, care cumpara, dar sunt capoase, ci pe fetele la inceput de aruncat bugetul pe fereastra… cu tendinte aspirationale in cosmeticale. De asta apreciez foarte mult sfaturile bio, mi se par mult mai oneste.

De fapt, as vrea sa va spun ca:

• ce scriem pe blog, este subiectiv;
• fiecare aveti tenul vostru, bugetul vostru, parerile voastre – luati-va crema voastra;
• va sfatuiesc sa cereti mereu esantion de sampling in magazin – nu va dau, renuntati la acel magazin, sunt altele in care clientii sunt respectati.

Spor la shopping!

Sursa foto: un blog foarte simpatic, de unde am aflat de o marca care suna foarte romaneste!!! si pe care am de gand sa o cumpar imediat ce ajung iar in Paris – ma voi duce tinta in Monoprixul de la St. Lazaire!

Mi-a spus deunazi, la salon,  o doamna foarte bine, ca toate prietenele ei isi cumpara acum pantofi Loboutin cu 500 lei perechea de la un magazin din mallul Plaza din Drumul Taberei, la parter, vis-a-vis de Gima… Ca ar fi cumparati la licitatie (?), ca au mici defecte si de aia sunt asa de ieftini. Ieftini fata de cei minim 500 de euro cat costa in mod normal.

Well… nu stiu ce sa zic. Insa cand vad site-uri ca aici, parca imi e mila de clientele naive care umbla cu fakeuri in picioare, mandre foc… Slava Domnului ca majoritatea nu isi dau seama! Eu, insa, prefer ceva no name, dar bine lucrat, nu un fals cu logo pus acolo, sa dea bine. Totusi, daca vreti fakeuri de proasta calitate sau, dimpotriva, cu un  nivel ridicat de copiere, marele bazar din Istanbul este la o ora de avion… si puteti negocia. Va costa mai putin de 500 lei perechea, cu siguranta…

Sunt foarte des invidiata, laudata, criticata, discutata… pentru gentile mele. In vara am facut curatenie in dulap si am daruit tot ce am considerat de pustoaica, prea retro, prea color, prea sport etc. Am ramas cu 34 de posete, adica un corp separat din dressing, cam la fel cat am alocat si pentru tricouri, echipamente sport si haine de casa. Nu sunt foarte convinsa ca am prea multe posete, pentru ca le port pe toate si toate imi sunt dragi. In plus, cred cu tarie ca poseta potrivita si un colier adaptat schimba complet o tinuta altfel banala.

Cum sa nu iubesc geanta mea de toate zilele Tommy Hilfiger de la reduceri din Germania? Sau geanta din piele orange, lucrata manual, luata din casa unui “pielar” din Fes? Ah, dar ce sa mai zic de plicul bleumarin facut la comanda? Sau de geanta de panza navy Diesel ori poseta etno din Istanbul? Oh, si sa nu uit: poseta din lac de la Budapesta, cea ivoire romantica de la Paris, cea maro stantata de acum patru ierni sau cea de creator cu o parte piele si una fetru…

Poseta Bulgari de pe blog de pasionate: bagbunch.com

Singura poseta pe care nu am apucat inca sa o cumpar este o Furla cobalt pe care mi-o doresc de mult timp. Nu sunt deloc dispusa sa dau mai mult de 2oo de euro pe o poseta, dar Furla aceea… este magnifica. Si de fiecare data imi promit ca, in urmatoarea calatorie, o voi cumpara. Si de fiecare data nu ajung la magazin, nu gasesc marca in duty free sau, daca o gasesc, nu mai am bani ori imi spun ca e prea scumpa.

Este greu sa iubesti posetele…

P.S. De la noi, imi plac unele propuneri de pe www.ivanka.ro si de pe www.belpaso.ro. Nu am cumparat niciodata posete din Madonette, Otter sau Musette.

P.P.S. Am vazut de curand o batrana pe strada cu o poseta anii ‘50 atat de bine pastrata si de frumoasa, incat imi venea sa fug dupa dumneaei sa o rog sa mi-o vanda! Boala grea…

M-am uitat rapid prin zona tehnica a blogului si am vazut ca am avut, in ultimele zile, mai multi utilizatori care au venit din Google, dupa ce au tastat “cum sa fiu mai frumoasa”. Doamne, ce presiune este pe noi in prezent, ca femei, daca avem nevoie sa ne sfatuim cu taica Google cum sa fim mai belle, beautiful, schon si cum s-o fi zicand in multe alte limbi.

Dragelor, eu cred, sincer, ca suntem frumoase atunci cand suntem fericite. Punct.

Numai ca fericirea se masoara in clipe si nu in ani… asa ca incercam sa o mimam. Frumusetea construita – ne-o datoram noua insine, pentru toate momentele cand am muncit, am renuntat la noi, am suferit. Bine ar fi sa o transformam in frumusete naturala, in fericire… Cand ati iubit ultima oara din tot sufletul si ati simtit ca sunteti si mai iubite decat atat?

In seara asta, nu am avut chef decat de ecrane de monitor si de televizor, deci, acum scriu pe blog de zor, dupa ce am cascat ochii la mai multe emisiuni penibile. M-a bulversat “Schimb de mame” de pe Prima, unde o doamna blonda a facut switch cu una bruneta si au inversat domiciliile intre Vulcan si Toplita. Ce m-a frapat… doamna blonda avea, fara exagerare, vreo 10 parfumuri Avon si Oriflame, de care era foarte mandra (o femeie cocheta, cu siguranta).

Am intrat sa verific ceva pe site-ul Oriflame (caci la Avon se redirectioneaza, din www.avon.ro, in www.egirl.ro, de am ramas paf): un parfumel este, in medie, 40 lei, dar poate ajunge si la 100 lei fara probleme. Inmultit cu 10, avem sigur o suma totala de vreo 600 lei. Adica trei parfumuri bune, speciale, deosebite!

Ma intreb de ce dam banii pe chestiuni modeste, care ne costa in final foarte mult, in loc sa chibzuim acelasi buget pe ceva care sa ne faca cu adevarat sa fim speciale?! Sa nu imi spuneti faza cu cantitatea, ca va reamintesc ca parfumurile adevarate “tin” intotdeauna (cu exceptia prostiilor democratice recente, gen Jennifer Lopez si gasca)…

Uh, cat de mult ma binedispune dimineata un strop de Estee Lauder Bali la jeans si ce bine ma simt cand ma miros colegii mai tarziu la serviciu si ma intreaba cu ce m-am dat… .