Diorul de la sacosa

De vreun an, ma tot imbie sa cumpar cosmetice Dior in rate (“testere, draga, originale si ieftine!”), cosmeticiana, coafeza, croitoreasa, basca un coleg de la birou, care m-a chemat soptit sa le vad, la gramada cu parfumurile tot originale si tot testere si in rate. Este un trafic incredibil in toaletele multinationalelor si in saloanele de beauty, cu “testere originale”… majoritatea, of course, Dior.

Nu are rost sa mint si sa sustin ca nu as fi picat si eu in capcana dorintei de chilipir si ca nu as fi cumparat. Desigur, I did it! Numai ca am iesit, de fapt, mai scump. In plus, efectele au fost cam zero si am dubii ca sunt chiar originale (cel putin o parte din oferta de la sacosa). Mi-a tinut insa Dumnezeu mintile sa nu imi cumpar creme, macar sa nu fac tenul praf cu cine stie ce. Colegele mele, care nu ar pune piciorul la Sephora pentru este scump, cumpara, totusi, ca disperatele parfumuri “de firma” indoielnice, la sume de nivel de Sephora… dar cu satisfactia ca ar fi mai ieftin?!?

Pe mine ma sperie, totusi, abundenta recenta de testere… si ma face sa imi pun intrebari. Asa ca m-am hotarat sa dau reject la Diorul din sacosa, caci am mai vazut eu “Dior” din asta si la Istanbul, tot din sacose…

Cum sa alegem?

Am dat acum cateva zile nas in nas cu o reclama pe Facebook la magazinul de produse bio Mio Bio. Asta dupa ce am incercat deja produsele de la Natural Paris, Beautik (doar unele sunt bio), Rangali.

Well… cum alegem o crema bio care costa, de obicei, intre 130 si 200 lei? Sunt preturi semnificative, pentru produse la care nu avem deloc referinte. Eu, pana acum, am cumparat pe baza cunostintelor minime din presa de afara si nu am re-cumparat niciodata produse bio, exceptand niste machiaje Couleurs Caramel si crema de ochi Gamarde.

Chiar ma intreb sincer daca se merita sa dai atat de multi bani pe bio, mai ales ca nu am vazut postat pe site-urile de profil nici un studiu serios, medical, despre efectele pe termen lung, comparativ, sa zicem, cu dermatocosmeticele…

Reduceri, reduceri, reduceri

M-am saturat de reduceri. Daca in urma cu 2 ani ma fascinau, in ultimul timp nu ma mai atrag deloc. De ce? Pentru ca sunt peste tot. Reducerea TVA-ului pentru o masina noua. Reducere pentru orice asigurare a bunurilor. Reducere la produsele electrocasnice. Reduceri de pana la 75% pentru haine, pantofi, cosmetice… Asta nu imi spune decat ca produsele pe care le cumparam in mod normal au o valoare cu muuult mai mica decat cea la care le achizitionam. Nu e o noutate insa ma deranjaza sa mi se urle asta in fata. Mi-am luat o pereche de sandale cu 160 lei, reduse de la 400 lei. E clar ca ele nu intra in magazin la mai mult de 60 lei… Mi-am luat un fond de ten redus cu 80 lei, o rochita redusa cu 60%. Si la coafor e o promotie speciala, primesti un sampon si o masca de par daca te vopsesti de 2 ori in 2 luni.

Am fost de curand la Charlotte M., la recomandarea Mirandei. In timp ce imi savuram cafeaua alaturi de vanzatoare, o alta clienta a intrat in magazin si a intrebat instant daca magazinul nu face reduceri ca doar e orasul plin… Fata i-a raspuns prompt ca nu prea este posibila practica reducerilor pentru ca valoarea initiala a bijuteriilor este destul de mare iar preturile sunt deja accesibile tuturor. Si asa si este. M-am bucurat sa imi cumpar un colier de inspiratie orientala cu 100 lei.

Mi-e clar ca reducerile stimuleaza consumul si consumatorii bulversati de criza economica. Dar ne educa prost si ne creaza asteptari nefundamentate. Sunt curioasa cand si cum se vor linisti apele… Pana atunci, nu pot decat sa va spun ca e perioada optima pentru strans provizii.

Fond de ten… nevoie de sfat

De mai bine de un an, nu am mai folosit fond de ten. Vizitele periodice la cosmeticiana (am optat definitiv pentru Maria Galland in acest caz), multa vitamina C si legume proaspete (tabboule-ul libanez e my favourite) au ajutat la un ten cat mai curat. Daca adaugam gelul Lisse Magique de la Clarins, am mai dat doar rar cu un blush autobronzant pe ici, pe colea (L’Oreal e la fel de bun ca Lancaster si de 4 ori mai ieftin).

Insa gama Clarins din Romania nu are Lisse Magique, Abracadabaume-ul din Sephora nu este la acelasi nivel, asa ca am nevoie de un fond de ten care nu incarca, ilumineaza fata si pe care sa il folosesc din cand in cand, de exemplu la iesiri mai pretentioase seara. Pe vremuri, cand aveam cosuri, utilizam Clinique, dar acum mi se pare ca incarca prea tare fata si nici nu mai am porii atat de deschisi ca inainte. Ah, sa nu uit, eu am ten gras, dar vad ca de un an nu mai fac aproape deloc cosuri.

Am deja in trusa pudra Dior si Avene… dar nu stiu, pe cuvant, ce fond de ten sa iau, iar fetele din Sephora si din farmacii nu stiu deloc sa consilieze. Ceva sfaturi, doamnelor?

Se poarta la Paris

Cand vom vedea in Bucuresti o tinuta eleganta cu o geanta din textil haute couture??? Probabil ca doar atunci cand vom fi cu o putere de cumparare mai mare si mai relaxati… Momentan, ma oripilez sa vad pe strada, in plina vara, genti negre de piele “grea”. Insa sunt sigure, merg la orice, nu necesita investitii mari 

Luna martie, luna femeilor

Mereu m-am întrebat de ce luna martie este luna femeilor. De ce nu aprilie sau mai? Cunosc tradiţia şi semnificaţia mărţişorului, înţeleg asocierea acestora cu resurecţia valorilor şi a naturii. Dar totuşi, această dedicaţie specială a lunii martie mi se pare că şi-a pierdut mult din semnificaţie. Târgurile de mărţişoare sunt departe de a fi un exemplu al păstrării obiceiurilor străvechi. De la Romană şi până la Universitate abia am găsit 3-4 mărţişoare hand-made. Florile se vând la preţ special, şi aici nu mă refer în nici un caz la vreo reducere. Bărbaţii par să ne cumpere cadouri din obligaţie, nu din plăcere. Îi văd adesea cum intră timizi în vreun magazin de cosmetice şi întreabă de vreo cremă cu nume pe care nici nu l-au reţinut ca lumea.

Crăciunul, Mărţişorul, Dragobetele, toate s-au transformat încet şi sigur în sărbători ale comercianţilor lipsiţi de inspiraţie. Îmi amintesc cum mi-am surprins prietenii de sex masculin discutând în urmă cu ceva timp despre Triunghiul Bermudelor – 14 februarie – 1 martie – 8 martie. Pe moment m-am amuzat copios dar în ansamblu e trist ce se întâmplă.

Deşi sărbătorile cliseistice ne ancorează într-un real unanim acceptat, mă întreb cum am putea să le depăşim păstrând totuşi farmecul lor care ar trebui să fie aparte.

Frumuseţea în vremuri de criză

Reală sau închipuită, criza economică afectează, se pare, toate industriile. Desigur, şi companiile producătoare de produse destinate îngrijirii şi frumuseţii sunt afectate de criza economică. În urma unor discuţii cu mai multe prietene, aş putea concluziona că persoanele care ţin la felul în care arată şi felul în care se simt în corpul lor nu vor renunţa la asta pentru că un euro a depăşit 4,3 lei. Eu aş fi de acord cu această concluzie pentru că numărul produselor mele de beauty nu a scăzut deloc iar timpul pe care îl aloc acestor aspecte nu s-a modificat de nici un fel. Ce anume mă contrazice? Saloanele aerisite, uşurinţa realizării unei progrmări la Perfect Nails, rafturile pline de reduceri şi numărul mic al cumpărătoarelor. În schimb, dobânzile mari pentru depozite par să atragă publicul feminin. Azi, în sucursala ING de la Romană am văzut trei doamne care au deschis conturi de economii. Să fie oare o perioadă în care frumuseţea a intrat în criză? Sau o perioadă în care doamnele îşi schimbă modul de a prioritiza lucrurile? Gândim raţional şi încercăm să raţionalizăm tabieturile noastre de zi cu zi? Cred că am nevoie de mai multe păreri pentru o concluzie finală.

Moda, gust si oferta

Modul in care cineva se imbraca este consecinta a negocierii intre ceea ce “se poarta”, ceea ce ne place si ceea ce putem gasi in magazine. Fiecare persoana are o ierarhizare diferita a acestor criterii, de care tine seama si atunci cand isi alege ce sa isi cumpere de imbracaminte (sau incaltaminte, ca accesorii etc.), si atunci cand “evalueaza” pe altcineva din punct de vedere al modului in care este imbracat (respectiv incaltat etc.)

De ceva vreme ma tot gandeasc care sunt relatiile dintre cele 3 elemente. De exemplu, in magazine se aduc lucruri care sunt la moda, sau care se constata ca plac oamenilor? Moda este rezultat al gusturilor indivizilor? O anumita persoana apreciaza ceva (ii place) pentru ca vede ca este la moda? Nu am ajuns la nici un raspuns in privinta acestor intrebari, si nici nu cred ca se poate ajunge fara un studiu sociologic.

Un alt fapt care ma intriga este ca nu imi pun aceste intrebari cand ma duc la cumparaturi. Se pare ca eu am un GPS (ca tot este la moda ) intern care imi spune cu destula siguranta ce sa imi cumpar. Ca o divagatie – eu imi cumpar in principal ceea ce imi place, dar desigur ca si celelalte doua aspecte ma influenteaza… Intrebarile de mai sus imi sunt ocazionate de fiecare data cand merg in provincie sau in strainatate. Am constatat ca in orasele in care lumea (in speta femeile) se imbraca urat si magazinele sunt pline de lucruri groaznice. Si reciproca mi se pare adevarata.

De exemplu, recent m-am intors de la Galati. Acolo lumea se imbraca frumos, am vazut chiar si doamne in varsta imbracate ingrijit, asortat si adecvat dupa gusturile mele, cu haine chiar noi, tinand cont ca preturile erau destul de mari si localitatea nu este foarte prospera in prezent. In schimb la Humor, de exemplu, am fost ingrozita si de ce am vazut pe strada si de ce este in magazine.

Despre frumusete si relatii

Azi nu voi scrie despre frumusete si subiecte conexe. Astazi va invit sa ne gandim putin la relatii, la relatia dintre doi oameni, barbat si, respectiv, femeie.

Parerea mea este ca un cuplu perfect nu este acela in care partenerii sunt impreuna 24 ore din 24, au numai prieteni comuni, impart bunele si relele, ea face cafeaua si el pune aspiratorul. O pereche durabila este aceea in care ambii parteneri au capacitatea de a ii mentine interesul celuilalt. Ramane la latitudinea fiecaruia cum decide sa faca asta. Imi plac cuplurile pasionale, care se cearta tot timpul sau in care partenerii au impresia total gresita ca nu pot trai unul fara celalalt. Imi place sa vad femei care, dupa 5 ani petrecuti alaturi de un barbat, se aranjaza atunci cand iese in oras cu acesta la fel cum faceau in prima zi. Imi place sa vad barbati care le aduc saptamanal flori partenerelor la mai bine de 10 ani de casnicie. 

Le apreciez si pe acele femei care nu isi lasa partenerii sa constientizeze efortul pe care ele il fac pentru a arata bine in fiecare zi. Imi amintesc ca in urma cu cativa ani Mihaela Radulescu afirma ca sotul ei nu a vazut-o niciodata cu o masca de fata aplicata. In ce masura transparenta mai este azi o conditie sine qua non intr-o relatie? Femeia moderna ii destainuie toate secretele partenerului sau? Nu caut un raspuns general pentru ca stiu ca nu exista. E interesant de sesizat cat putem fi de cochete in cadrul unei relatii pe termen lung sau chiar in cazul unei casnicii.

Mesaj pe mail despre perfectiune in industria cosmeticelor

O prietena mi-a trimis textul de mai jos, cu rugamintea de a-l publica:

Perfectiune. O cautam in fiecare zi la televizor, in reviste, pe strada. Noi, niste veritabile imperfecte, tanjim dupa perfectiune. EI ne cunosc- pe noi, slabiciunile noastre, precum si faptul ca in ciuda tuturor diferentelor, toate visam la acelasi lucru. Tocmai de aceea EI, acesti Dumnezei ai industriei cosmetice lucreaza permanent pentru noi. Rezultatul?!

Rujul perfect – ingredientul final in crearea unui chip perfect care ne va asigura succesul spre inima barbatului perfect, caci…toate ne dorim acelasi lucru! Reteta pe care ne-o propun este simpla: un look rafinat, genele cele mai lungi, parul ireal de stralucitor si fiecare dintre noi devine intr-o secunda star Hollywoodian.

Problema apare insa atunci cand rujul care iti face buzele cool este detronat de NOUL ruj care iti face buzele super cool. Ce este de facut? Simplu! Renunti la vechiul tau prieten alaturi de care ai trecut prin multe. Renunti la cel care a ramas pe camasi barbatesti fiind motiv de divort- si asta doar de dragul tau, uiti de cate ori el ti-a dat incredere in tine si pe cate pahare l-ai abandonat tu. Il lasi sa se prafuiasca, in timp ce tu descoperi minunile NOULUI ruj, noului prieten.

EI sunt de fapt toti acesti guru ai cosmeticii care ne invita din doua in doua luni sa sa cadem in pacat, sa avem o noua aventura. Nu ne permit sa ramanem fidele… nici macar rujului nostru favorit, caci despre mascara, blush sau sampon nici nu se pune problema. O regula nu trebuie sa uitata niciodata: schimbi produsul, nu schimbi marca!

Ce parere aveti… despre fidelitate in beauty? Dar despre cursa cotidiana catre pefectiune?